Quali fu u risultatu dâ guerra ecunòmica dî Stati Uniti contra a Cina?
(Ristampatu dô cuntu ufficiali dâ rivista dê finanzi urientali, di Yan Ansheng, viciprisidenti di l'Associazzioni dê media dê rivisti di Hong Kong.)
Dô 2025, a guìerra cummerciali sino-miricana aumentò ultiriurmenti e u jocu nnî campi dî tariffi, dâ tecnuluggìa e dî catini ‘ndustriali mustrò 'na tinnenza ri cunfrontu multidiminsionali. Li du’ parti accuminciaru cunfruntazzioni accidintali ntunnu a àrii chiavi comu li semicunnuttura, li novi veiculi energètici e l’agricurtura. Lu 2 aprili 2025, lu guvernu miricanu annunciò ca avìa a ‘mpòniri na "tariffa ricìpruca" supra li bèni cinisi esportati nnî Stati Uniti, cu nu tassu fiscali dû 34%. Nzemi â tariffa dû 20% dô 2018, lu tassu fiscali cumpletu arrivò ô 54%. A Cina nun è assái megghiu. Lu 4 àprili, a Cina ‘ntroducìu subbitu 'na pulìtica tariffaria ricìpruca dû "34% ô 34%", ‘mponennu 'na tariffa dû 34% supra tutti li bèni ‘mpurtati urigginari dî Stati Uniti, coinvolgennu prudutti agrìculi, enirgìa, automobbili e avutri campi. Ntô stissu tempu, a Cina ‘ncludìu 16 entità ‘mericani nnâ lista ri cuntrollu dâ esportazzioni, vietannu l’esportazzioni ri artìculi a duppiu usu; e ‘ncludìu 11 sucità nnâ lista ri entità ‘naffidabbili, vietannucci ri ‘mpegnàrisi nnî attività ri ‘mpurtazzioni e esportazzioni câ Cina. Sparti, a Cina suspinnìu li qualificazzioni ri esportazzioni ri 6 azziende miricani pì prudutti agrìculi ‘n Cina e implementò cuntrolli ri esportazzioni supra artìculi medi e pisanti ligati â li tirreni rari.
Dô ùrtimu giru dâ guerra cummerciali sino-miricana, si pò vìriri ca li cuntramisuri dâ Cina sunnu sempri cchiù forti. Allura, cu vinci â fini a guerra ecunòmica sino-miricana? Nun è difficili trarri 'na cunclusioni esaminannu a cuncurrenza ecunòmica sino-miricana dô 2018.
Quantu impattu avi a guerra cummerciali nnî Stati Uniti?
Ntô 2018, l'amministrazzioni Trump, allura lu prisidenti miricanu, accuminciò na guerra cummirciali contra la Cina, ca addivintò ancora cchiù grave duranti l'amministrazzioni Biden. Com'è gghiè, setti anni doppu, li Stati Uniti non sulu non arrinisceru a raggiungiri l'obbiettivi privisti, ma subberu forti perditi, prubblemi e espuneru li glutei nudi. A guerra cummerciali dî Stati Uniti fici nu dannu limitatu â Cina, ma u dannu ê Stati Uniti stissi supirò assái li aspittatìvi dî miricani, ca si manifesta ‘n manera spicìfica nnî aspetti seguenti.
Prima, li pulìtici miricani subbìru nu colpu psicològgicu senza pricidenti. Duranti tutta a guerra cummerciali, u cummerciu esteru dâ Cina migghiurò ‘n ginirali, e si pò diri ca cchiù è a guerra, cchiù forti è. A parti l'impattu inizziali dâ guerra cummerciali supra li esportazzioni, la pulìtica di stabbilizzazzioni dû cummerciu esteru dâ Cina jucò nu rolu nta nu pirìudu di tempu assái curtu. Rafforzannu a cooperazzioni e li scanci cu piattaformi e miccanìsimi comu lu RCEP, l'Iniziativa dâ Cintura e dâ Strata e li paìsi BRICS, a Cina cumpensò rapidamenti u divariu nnô cummerciu ca si riducìa cû li Stati Uniti e avanzau pi tutti li strati, cû cummerciu èstiri ca cuntinuò a crìsciri annu doppu annu. Li dati ufficiali dimostranu ca l'esportazzioni dâ Cina arrivanu a 25 triliuni di yuan ntô 2024, e lu sò surplus cummirciali supirarà 1 triliuni di dollari miricani, ca nun è sulu lu cchiù granni ntê esportazzioni dâ Cina, ma macari lu cchiù granni ntô cummerciu munniali. Nnâ sta guìerra cummerciali, da 'na parti, li ‘miricani vìrunu a sò posizzioni nnâ quota dû cummerciu esteru dâ Cina ‘n diminuzzioni rapida. Dû autru latu, vidennu ca lu cummerciu èstiru dâ Cina è ‘n boom, li pulìtici ‘miricani sunnu scunvolti, e l'ansia e u colpu psicològgicu ca subbìru sunnu senza pricidenti.
Secunnu, u tassu ri ‘nflazzioni nnî Stati Uniti fu tiratu supra e è difficili abbassàrilu, ca causò granni dannu ô pòpulu ‘miricanu. A guerra cummerciali avviata di Trump e dû sò succissuri Biden contra a Cina fu avviata nnô cuntestu dâ mancanza di sostituzzioni ‘ndustriali nnî Stati Uniti. Puru si li Stati Uniti sustinìru fortimenti a produzzioni e a produzzioni dû Mèssicu, dâ ‘nnia, dû Vietnam e ri avutri paìsi pì sostituìri li prudutti cinìsi, li cumpunenti funnamintali dâ ‘ndustria ri produzzioni nnî chisti paìsi dipennunu assái dâ furnitura dâ catina ‘ndustriali cinìsi. ‘nfatti, a spiranza dî Stati Uniti pâ sostituzzioni dî ‘mpurtazzioni ‘n Ìnnia, Vietnam e Mèssicu havi calculatu gravementi sbagghiatu. A catina ‘ndustriali dâ Cina nun fu assái ‘nfluenzata dâ guerra cummerciali avviata dî Stati Uniti. Ô rivìersu , li tariffi ‘mposti direttamenti e ‘ndirettamenti dâ li Stati Uniti supra li ‘mpurtazzioni cinìsi sunnu fondamentalmenti trasmissi â li cunsumatura ‘miricani e addivintàru unu dî mutivi principali dâ àvuta ‘nflazzioni nnî Stati Uniti. Dô mumentu ca l’amministrazzioni Trump accuminciò na guerra cummerciali contra a Cina, suprattuttu dû scòppiu dâ pandemia dû COVID-19, u tassu di ‘nflazzioni miricana criscìu custantimenti e tuttu addivintò cchiù caru. Puru si lu guvernu miricanu pigghiò misuri di contenimentu estremi comu li tassi di interessu auti, lu tassu d'inflazzioni non arrivò mai a l'obbiettivu di cuntrollu. U pòpulu ‘miricanu si lamenta assái, e vari accusazzioni e abbusi contra u guvernu miricanu sunnu ‘nfiniti. Stu risultatu nun fu privistu dû guvernu miricanu.

Terzu, a dibbulizza dâ catina ‘ndustriali ‘mericana fu esposta e li carenza dâ ‘ndustria manifatturiera addivintàru ancùora cchiù debbuli. Unu dî scopi dû guvernu ‘mericanu pì avviari 'na guìerra cummerciali era chiḍḍu ri attirari arrè a produzzioni nnî Stati Uniti e rènniri n’àutra vota forti a ‘ndustria manifatturiera ‘mericana. Comunque, succidìu lu cuntrariu. A giudicari dî risultati dî quasi setti anni di quannu li Stati Uniti accuminciaru a guerra cummerciali, nun sulu l’industria manifatturiera nun turnò nnî Stati Uniti, ma macari a catina ‘ndustriali origginària dî Stati Uniti fu ‘ntirrutta. L'efficienti sistema di divisioni dâ catina ‘ndustriali glubbali custruitu ‘n princìpiu dâ li sucità ‘miricani fu interruttu. Truvari fornitura alternativi pigghia assái tempu e nun pò raggiùngiri a qualitàti e l'efficacia dâ catina ri appruvviggionamentu origginària. Sparti, l'incertezza purtata dâ guìerra cummerciali fici puru esitari tanti sucità ‘miricani a pigghiari dicisioni comu l'investimentu e l'espansioni, ca ‘nfluenzaru u sviluppu stàbbili a lùongu tèrmini dâ catina ‘ndustriali. Pir esempiu, tanti azzienni ‘miricani fannu assái affidamentu supra li ‘mpurtazzioni dâ Cina pì matiriali primi, parti, eccetra. Pigghiamu comu esempiu a ‘ndustria dâ elettrònica. La Cina è lu prudutturi principali di tanti cumpunenti elèttronici. A guerra cummerciali renni difficili pì li sucità ‘miricani currilati ottèniri n'offerta stàbbili, aumintannu li costi e interrumpennu u progressu dâ produzzioni. Apple, pir esempiu, sta affruntannu na carenza di cumpunenti. A guìerra cummerciali ostaculò l’impurtazzioni ri sucità ri produzzioni dumèstichi nnî Stati Uniti, ca suttuliniò ulteriormenti u svuotamentu dâ ‘ndustria ri produzzioni ‘mericana nnô cuntestu dâ guìerra cummerciali.
Quartu, li Stati Uniti pirdìru tutti li sò chip ri bargain nnî trattativi câ Cina e addivintàru sempri cchiù passivi. Dô mumentu dâ Cina ca trasìu nnâ OMC ntô 2001, li Stati Uniti spissu usaru l’accussì diciutu squilibbriu ntô cummerciu sino-miricanu pi sfruttari sanzioni contra a Cina, custrincennu a Cina a cumprumìtiri e fari cuncissioni nnî tanti àrî, comu chiediri l’apprizzamentu dû RMB e macari chiediri â Cina di aiutari li Stati Uniti a libbiràrisi dâ crisi finanziaria. Tuttavia, nnô passatu, li sanzioni miricani èranu forti ma inefficaci, e li sanzioni riali èranu limitati, e li benefici ca li Stati Uniti ottèniru dâ Cina èranu enormi. Tuttavia, ntô 2018, l’amministrazzioni Trump strappò completamenti a fogghia ri ficu dû guvernu ‘mericanu e pigghiò misuri ri prissioni cummerciali estreme senza pricidenti cuntra a Cina, circannu ri frinari u sviluppu dâ ‘ndustria cinìsi ‘ntraversu u cummerciu. Doppu a guìerra cummerciali, l’amministrazzioni Trump e u sò succissuri, l’amministrazzioni Biden, accuminciàru macari 'na guìerra tecnulòggica e 'na guìerra finanziària cuntra a Cina, e pirsiguìru e ‘ntircittàru li sucità ticnolùggichi cinìsi ‘n tuttu u munnu. Finu a ora, si pò diri ca la stratiggìa di cuntinimentu aduttata dê Stati Uniti contra la Cina è senza scrupuli e li carti trump foru jucati. Nun c'è cchiù nuḍḍu chip di bargain. Â fini, li unichi misuri d’attaccu e dannu ca li Stati Uniti ponnu pigghiari contra a Cina sunnu l’affari di l’opinioni pubblica e a dimunizzazzioni, ma sunnu puru risolti unu a unu dâ pulìtica dâ Cina senza vistu. Ora, doppu cchiù ri setti anni ri guerri cummerciali, guerri tecnulòggichi, guerri finanziari e guerri ri upiniuni pubblica, u guvernu ‘mericanu scupriù â ‘mprovvisa ca passò dâ èssiri proattivu a èssiri passivu quannu affrontava a Cina.
Quantu impattu havi a guìerra tecnulòggica nnî Stati Uniti?
Ntô 2018, doppu ca u guvernu ‘mericanu accuminciò 'na guìerra cummerciali cuntra a Cina, accuminciò subbitu 'na guìerra tecnulòggica e si juncìu cû sò alliàtu pì bluccari li sucità tecnulòggichi cinìsi ‘n tuttu u munnu. A guerra ticnolùggica avviata dî Stati Uniti contra a Cina durò cchiù ri sei anni, e sta aumintannu sempri, ma u ritmu dû sviluppu tecnulòggicu dâ Cina nun si firmò, ma sta addivintannu sempri cchiù veloci. Ô cuntrariu, u sviluppu dâ tecnuluggìa dî Stati Uniti fu assái ‘nfluenzatu.
Prima, u vantaggiu tecnulòggicu dî Stati Uniti fu ‘ndibbulìtu. A causa dê misuri di bloccu pigghiati dê Stati Uniti contra la Cina, li dui paisi non ponnu cumunicari ntâ scienza e ntâ tecnologgìa. D’una parti, stimulò u putinziali ri ‘nnovazzioni e ‘mprinnitoria dû guvernu e dî ‘mpresi cinìsi e fìci granni progressi nnâ ‘nnovazzioni tecnulòggica cinìsi ‘n tutti li aspetti. Dû autru latu, li Stati Uniti sunnu ‘n pèrdita ri frunti ô rapidu prugressu tecnulòggicu dâ Cina. 20 anni fa, li Stati Uniti avìanu quasi tutti li vantaggi tecnulòggici rispìettu â Cina, ma oggi, a Cina arriniscìu a arrivari rapidamenti e macari a superari li Stati Uniti nnâ maggior parti dî campi dâ ‘nnovazzioni tecnulòggica. Oggi, a parti arcuni campi sporàdici ri fascia àuta, li Stati Uniti mantèninu ancùora li sò vantaggi e quasi tutti li autri aspetti sunnu ligati â tecnuluggìa cinìsi. Non sulu li Stati Uniti nun ponnu èssiri paragunati câ Cina nta àrii comu li ferruvìi a granni vilucità, la custruzzioni navali, l'elittricità e li novi veiculi energètici, ma macari lu campu ariuspazziali, ca è lu cchiù orgogliusu dî Stati Uniti dû munnu, fu supiratu dâ Cina. Ntô campu dî chip unni li Stati Uniti foru sempri li primi, sparti pi quarchi chip di fascia auta ca àvi ancora un vantaggiu, autri nnustri e mircati di chip di fascia media e vascia su’ quasi cuntrullati dâ Cina. Puru la Boston Dynamics, ca sta sviluppannu cani robot pi dicenni, fu subbitu supirata dâ tecnuluggìa Yushu dâ Cina. La Cina e li Stati Uniti sunu 'n cummattimentu ntô campu dâ ntiligginza artificiali, ma câ cumparsa di DeepSeek, la situazziuni s'evulvi ntâ na dirizzioni ca è sempri cchiù favurevuli pâ Cina.
‘n secunnu locu, a perdita ri talenti scientifici e tecnulòggici nnî Stati Uniti sta addivintannu sempri cchiù ovvia. Comu tutti sapemu, la ricchizza dî Stati Uniti è duvuta ô fattu ca li Stati Uniti addivintaru nu vasu glubbali di talenti nnî ùrtimi 100 anni. Talenti di tuttu lu munnu emigraru ntê Stati Uniti e dettiru granni contribbuti ô sviluppu dâ scienza e dâ tecnologgìa miricani. Ntra chisti, li studenti cinìsi, li scienziati cinìsi-miricani e li ricircatura tecnici cinìsi-miricani fìciru li megghiu risultati e sunnu l'avanguardia dû esercitu dâ scienza e dâ tecnuluggìa ‘miricana. Tuttavia, nnî ùrtimi anni, li cummattimenti pulìtici nnî Stati Uniti aumintaru, a sucità fu gravementi distrutta e li cunflitti razziali s’intensificò. ‘n particulari, li pirsòni di origgini cinìsi, cumprìsi studenti cinìsi, ricircatura cinìsi e cinìsi-miricani, foru sempri cchiù discriminati nnî Stati Uniti. E puru, pì tagghiari li canali ri scanci scientifici e tecnulòggici ntra Cina e Stati Uniti, li pulìtici ‘miricani nun sulu limitàru l'esportazzioni dâ tecnuluggìa ‘miricana ‘n Cina, ma macari limitàru u scanciu ri talenti ntra Cina e Stati Uniti. Lu guvernu miricanu supprimìu e pirsicutau spicìficamenti studenti cinisi, scienziati e ncigneri cinisi e cinisi-miricani cu estrazzioni cinisi, nun sulu bluccannu li sò canali di prumuzzioni e vietannuli di tèniri pusizzioni mpurtanti ntô guvernu e ntê mprisi miricani, ma macari limitannu li sò studi e la sò purtata di travagghiu ntê Stati Uniti. Quarchi specializzazzioni ‘n scienza e ‘ncignirìa vieta esplicitamenti â li studenti cu estrazzioni cinìsi ri sturiàri e tanti pusizzioni e istituzzioni ‘mpurtanti ri ricìrca scientifica e tècnichi nun sunnu aperti â li studenti cinìsi, cinìsi e cinìsi-miricani. Li studenti cinìsi e li cinìsi e li cinisi-miricani sunnu sempri cchiù ‘n prubblema pî sò studi, travagghiu e vita nnî Stati Uniti. Nnî ùrtimi anni, sempri cchiù studenti cinìsi e scienziati e pirsonàli tecnicu cinìsi e cinìsi-miricani scigghièru ri lassari li Stati Uniti e ìri ‘n tutti li parti dû munnu. Ntra chisti, arcuni scienziati scigghièru ri turnari ‘n Cina pì sirvìri a sò patria. Pir esempiu, u prufissuri Yin Zhiyao, presidenti e prisidenti dâ Shanghai Advanced Micro-Semicunnuttrici Equipment Co., Ltd., ca turnò ‘n Cina nnô 2004 pì accuminciari n’attivitati, dissi na vota ca nnî ùrtimi 40 anni, li Stati Uniti sviluppàru almìenu 10 tipi ri apparecchiaturi semicunnuttura avanzati ‘nternazziunali. furu sviluppati di studenti cinisi e di l'80% ô 90% di chisti talenti turnaru ntâ Cina e jucaru nu rolu mpurtanti ntâ vari campi. Nu sguardu supra tuttu lu liopardu, l'esempiu citatu dû presidenti Yin Zhiyao rifletti sulu la situazzioni dâ pèrdita di talentu ntê Stati Uniti. Secunnu li dati dâ Stanford University nnî Stati Uniti, u nùmmaru ri scienziati cinìsi ca lassaru li Stati Uniti aumintò custantimenti ri 900 a 2.621 ntra lu 2010 e lu 2021. Nu sondaggiu dî media ‘mericani dimustra ca ntra cchiù ri 1.300 scienziati cinìsi, u 61% ri chisti vòli ancùora lassari li Stati Uniti. Li dati dimustranu ca, sebbeni li Stati Uniti hannu ancùora u nùmmaru cchiù ranni ri scienziati ‘mpurtanti dû munnu, u sò nùmmaru sta peggiurannu e u nùmmaru ri scienziati ‘mpurtanti dû munnu ri prupietàti dâ Cina sta arrivannu â li Stati Uniti.

‘n terzu locu, a ‘ndustria ticnolùggica ‘mericana è assái vinculata dô guvernu ‘mericanu. Prima ca li Stati Uniti accuminciassiru na guerra tecnulòggica contra la Cina, la divisiuni dû travagghiu ntra Cina e Stati Uniti nnô campu dî chip era assai chiara, veni a diri ca li Stati Uniti èranu rispunzàbbili dâ pruggettazzioni e dâ pruduzzioni di prudutti di chip, e la Cina furniu lu mircatu di cunzumu cchiù granni dû munnu pâ nnustria dî chip miricani. Tuttavia, a guìerra tecnulòggica avviata dâ li Stati Uniti cuntra a Cina ruppi chistu schema. Pi frinari lu sbiluppu dâ nnustria dî chip cinisi, li Stati Uniti aduttaru misuri comu la custruzzioni di nu curtigghiu nicu cu mura auti e pruibbiri l'espurtazzioni di chip di fascia auta 'n Cina. Sta muzziuni nun sulu custrincìu la Cina a travagghiari assai, a èssiri autudipinnenti e autusufficienti ntô campu dî chip, ma siparau macari completamenti lu mircatu di cunzumaturi cinisi dâ nnustria dî chip miricani, lassannu li cumpagnìi di chip miricani senza nenti autru ca suspirari ncapu lu mircatu di cunzumaturi cinisi. Puru si li cumpagnìi di chip miricani ànnu chip avanzati ca sunnu davanti â tecnuluggìa dâ Cina, a causa dâ mancanza di clienti sufficienti ntô mircatu cinisi, li accussì diciuti chip avanzati dî Stati Uniti pirderu la so prufittabbilità e ponnu addivintari sulu dicurazzioni. Ntô mumentu ca li Stati Uniti accuminciaru na guerra tecnulòggica contra la Cina, la nnustria tecnulòggica cinisi, rapprisintata dâ nnustria dî chip, nun sulu nun subbìu nu colpu pisanti, ma addivintau sempri cchiù forti. Li chip autuprudutti dâ Cina a tutti li liveḍḍi, ntra li quali medi, auti e vasci, nun sulu suddisfaru assai la dumanna dû mircatu nternu, ma vittiru puru n'aumentu sustanziali di l'espurtazzioni annuali. Ntô 2024, li spurtazzioni di chip dâ Cina supiraru nu triliuni di yuan, cosa ca maravigghiò lu munnu. Ô cuntrariu, li profitti dâ nnustria dî chip e di certi pruduttura di chip ntê Stati Uniti calaru assai, subberu granni pèrditi e nun àppiru slanciu di sbiluppu. Li dati mustranu ca Intel, na cumpagnia di chip abbanniata ntê Stati Uniti, appi n’entrata annuali di 54,228 miliardi di dollari ntô 2023, na diminuzzioni annuali dû 14,00%, e nu profittu nettu di 1,689 miliardi di dollari, na diminuzzioni annuali dû 78,92%. Ntô sicunnu trimestri dû 2024, li ricavi di Intel foru 12,833 miliardi di dollari miricani, na diminuzzioni annuali dû 0,90%; la sò pèrdita netta fu di 1,610 miliardi di dollari miricani, 'n forti cuntrastu cû sò profittu di 1,5 miliardi di dollari miricani ntô stissu pirìudu dû 2023. Ntô terzu trimestri dû 2024, l'entrati di Intel foru di 13,284 miliardi di dollari miricani, na diminuzzioni annuali dû 6,17%; la sò pèrdita netta fu di 16,639 miliardi di dollari miricani, na diminuzzioni annuali dû 5702,36%. Pi fari n’autru esempiu, Qualcomm, n’autru prudutturi di chip ntê Stati Uniti, pirdìu lu mircatu cinisi a l’iniziu dû 2023 pi l’espansioni dî ristrizzioni di l’esportazzioni di chip dî Stati Uniti, e la Cina è la funti di cchiù assai di lu 60% dî so ricavi. Lu profittu nettu di Qualcomm ntô sicunnu trimestri dû 2023 calau dû 52% annu-annu, stabbilennu nu vasciu stòricu nta l’urtimi anni. Intel e Qualcomm su' accussì, e Nvidia e AMD nun su' eccizzioni. Attualmenti su' un micrucosmu di tutta la nnustria dî chip miricani. A guìerra tecnulòggica avviata dô guvernu ‘mericanu li fici pèrdiri u mircatu cinìsi, pirdennu accussì a sò fonti ri profittu e a motivazzioni pì ultiriùri sviluppu. A guìerra tecnulòggica avviata dî Stati Uniti contra a Cina havi danni limitati â Cina, ma u trauma causatu â li sucità tecnulòggichi ‘miricani è visìbbili â occhiu nuru.
Quantu impattu havi a guìerra finanziaria supra li Stati Uniti?
Ntâ stratiggìa ri cuntinimentu dî Stati Uniti cuntra a Cina, avviari 'na guìerra finanziaria è n'arma ri attaccu assái sinistra. Li Stati Uniti vonnu accuminciari na guerra finanziaria contra la Cina, fari scuppiari l'immòbili cinisi, accurzari lu RMB e supprimiri lu mircatu bursu cinisi, accussì di raggiungiri l'obbiettivu di frinari lu sviluppu ecunòmicu cinisi arricuogghiennu li risursi cinisi.
Vistu ca u processu ri apertura dû contu ri capitali RMB fu ‘n processu graduali cuntrullatu dô guvernu cinìsi e u guvernu cinìsi custruìu 'n forti firewall finanziariu, si pò dìri ca u mircatu finanziariu cinìsi è ‘mprinnibbili. ‘n chistu cuntestu, l'efficacia dû attaccu finanziariu dî Stati Uniti nnâ Cina è assái limitata, e macari ‘n tanti modi è cumpletamenti cuntraria a chiḍḍu ca li Stati Uniti s’aspittàvanu. Si pò diri ca li Stati Uniti si spararu ntô pedi.
Duranti nu pirìudu di boom dô mircatu immobbiliari ntâ Cina, li cristiani vittiru ca li Stati Uniti continuaru a aumintari li soi participazzioni di obbligazzioni oltremare dê cumpagnìi immobbiliari cinisi attraversu l'accussì chiamati istituzzioni finanziari ntirnazziunali ca cuntrullavunu, circannu di scavari buchi e criari trappi di debbiti pê cumpagnìi immobbiliari cinisi. Tuttavia, lu guvernu cinisi avìa già privistu lu mircatu immobbiliari dumesticu e avìa pigghiatu na sèrii di misuri regolamentari cuntraciclici ntô piccu dô boom dô mircatu immobbiliari. Ntra chisti, quarchi granni sucità immobbiliari dumestica fu limitata a l'espansioni cieca all'estero attraversu lu debbutu e autri menzi, evitannu accussì lu possibbili collassu dô mircatu immobbiliari cinisi a causa dê trappi dê debbiti all'estero. Pir esempiu, pì accurzari u mircatu ri azzioni cinìsi, dâ 'na parti, li Stati Uniti usaru ‘ndàggini ‘ngiustificati supra li azzioni ri cuncettu cinìsi e pubbricaru rapporti sfavurevuli pì supprimiri li sucità cinìsi quotate nnî Stati Uniti, trascinannu accussì u mircatu ri azzioni A. Dû autru latu, li Stati Uniti, ‘ntraversu arcuni agginzî ri rating ‘ntirnazziunali cuntrullati dî Stati Uniti, pubbricaru 'na serie ri falsi rapporti nigatìvi ca èranu rilassanti supra l'ecunumìa cinìsi, li sucità cinìsi e u mircatu ri azzioni, circannu ri ‘ngannàri li ‘nvistitura ‘nternazziunali pì lassari u mircatu ri azzioni cinìsi. Tuttavia, l’eccezziunali rinnimentu dâ ecunumìa cinìsi, ca è l’unica dû munnu, sfracicò a cospirazzioni dî Stati Uniti pì accurzari u mircatu dî azzioni A. Ntô stissu tempu, u mircatu dî azzioni A è enormi e havi assái ‘nvistitura. Sparti, li ‘ntinzioni di Sima Zhao dî Stati Uniti sunnu canusciuti di tutti. Pirciò, u tintatìvu dî Stati Uniti ri accurzari u mircatu ri azzioni A nun riniscìu. Lu mircatu dî azzioni A cinìsi òpira ancùora ‘n manera ordinata e autònuma ‘n basi ô sò ritmu e traiettòria.

U principali pinzeru auguriusu dî Stati Uniti pì avviari 'na guìerra finanziaria cuntra a Cina è supprimiri u tassu ri canciu dû RMB ‘ntraversu nu dollaru forti, accussì assorbiri li funni cinìsi e arricogghiri li attività cinìsi. Li Stati Uniti crìunu ca fintantu aumentanu li tassi ri interessu e crìanu 'na marea ri dollari, ponnu fàri scurriri capitali ri tuttu u munnu, cumprìsa a Cina, nnî Stati Uniti. Pirciò, a cuminciari di marzu 2022, li Stati Uniti accuminciaru nu novu giru di aumenti dî tassi di ntiressi. Sebbeni li primi aumenti dû tassu ri interessu pruvucàru a deprezzazzioni dû RMB, nun avìanu quasi nuḍḍu impattu supra u flussu ri capitali cinìsi. Comu risultatu, a Federal Reserve appi viulenti aumenti dû tassu ri interessu, pirmittennu â li Stati Uniti ri mantinèri nu tassu ri interessu ri circa u 6% pì dui anni, criannu nu novu massimu nnâ storia dî aumenti dû tassu ri interessu dâ Federal Reserve. Puru si lu deprezzamentu dû tassu di canciamentu dû RMB na vota supirau lu 17% sutta la nfruenza dî viulenti aumenti dû tassu di ntiressi dâ Federal Reserve e dû forti dollaru, chiḍḍu ca li Stati Uniti nun s’aspittavanu fu ca, rispettu a autri valùti ntirnazziunali, lu tassu di canciamentu dû RMB è ancora lu capu cchiù stàbbili. Ciò ca è particularmenti deludenti pì li Stati Uniti è ca u capitali cinìsi nun sulu nun trasìu nnî Stati Uniti, ma attirò funni glubbali pì arrivàri. Nnî ùrtimi anni, a Cina fu unu dî paìsi ca attiràu cchiù ‘nvestimenti ri capitali furasteri. Lu mircatu enormi dâ Cina, la situazziuni pulìtica stàbbili, lu sviluppu rapidu, lu putinziali enormi e l'ambienti cummerciali sempri cchiù migghiuratu e migghiuratu rinnìru la Cina sempri cchiù attrattiva pô capitali ntirnazziunali. ‘n chistu cuntestu, a Cina nun sulu nun siguìu li Stati Uniti nnô aumintari li tassi ri interessu, ma mmeci pigghiò tagghi ri tassi ri interessu nnâ dirizzioni opposta â li Stati Uniti. U ciclu ecunòmicu cinìsi, a pulìtica monetaria cinìsi e li flussi ri capitali cinìsi nun foru ‘nfluenzati dâ li enormi aumenti dî tassi ri interessu dî Stati Uniti e dâ li forti pulìtichi dû dollaru.
Oggi, u forti dollaru nun è cchiù sustinibbili. Ntô 2024, li Stati Uniti pigghiaru riluttantimenti lu passu di ridùciri li tassi di ntiressi, ca metti li Stati Uniti nta nu dilemmà. Si li Stati Uniti firmàru ri tagghiari i tassi ri interessu e cuntinuanu a mantinèri tassi ri interessu auti, u pisanti pisu dû tassu ri interessu renni difficili suppurtari pì li sucità ‘miricani e u guvernu ‘mericanu. Pigghiamu comu esempiu u guvernu miricanu. L'attuali dèbbutu dû guvernu miricanu è àutu nzinu a 35 triliuni di dollari miricani. A liveddu attuali dû tassu ri interessu, u guvernu ‘mericanu avi a spinniri nzinu a 2 triliuni ri dollari miricani pì ‘ntiressi supra u dèbbutu ogni annu, ma l’entrati fiscali annuali dû guvernu ‘mericanu sunnu sulu 4 triliuni ri dollari miricani. Li enormi spisi ri interessi sunnu già 'n pisu ‘nsuppurtàbbili pû guvernu ‘mericanu e li sucità ‘miricani, quinni tagghiari li tassi ri interessu sarà 'na mossa ‘mpurtanti dâ Federal Reserve. Tuttavia, si a Fed cuntinua a tagghiari i tassi ri interessu, u forti dollaru pirderà a sò posizzioni e u capitali ‘nternazziunali nescirà dî Stati Uniti ‘n granni nùmmaru, facennu sanguinari l’ecunumìa miricana. Quannu a bubbula dû dollaru scuppi, l’eggemunìa dû dollaru putissi nun ricupirari mai, e u tintativu dî Stati Uniti ri arricogghiri u munnu criannu 'na marea dû dollaru sarà difficili da purtari avanti.
Si pò dìri ca a guìerra finanziaria avviata dî Stati Uniti cuntra a Cina havi n’impattu nigatìvu enormi e ‘mpurtanti supra li Stati Uniti, e l’impattu nigatìvu supra li Stati Uniti addivintarà sempri cchiù evidenti man manu ca l’ecunumìa ‘mericana cala.










